NUME¶
pacman - instrument de gestionare a pachetelor
SINOPSIS¶
pacman <operația> [opțiuni]
[ținte]
DESCRIERE¶
pacman este un instrument de gestionare a pachetelor care
urmărește pachetele instalate pe un sistem Linux. Dispune de
suport pentru dependențe, grupuri de pachete, scripturi de instalare
și dezinstalare și posibilitatea de a sincroniza mașina
locală cu un depozit la distanță pentru a actualiza
automat pachetele. Pachetele pacman sunt în format tar comprimat.
Începând cu versiunea 3&.0.0, pacman a
fost interfața pentru libalpm(3), biblioteca „Arch
Linux Package Management”. Această bibliotecă permite
scrierea unor interfețe alternative (de exemplu, o
interfață GUI).
Invocarea pacman implică specificarea unei
operații cu toate opțiunile potențiale și
țintele pe care se va opera. O țintă este, de
obicei, un nume de pachet, un nume de fișier, o adresă URL sau
un șir de căutare. Țintele pot fi furnizate ca
argumente în linia de comandă. În plus, în cazul
în care intrarea standard nu provine de la un terminal și se
trece o singură cratimă (-) ca argument, țintele vor fi
citite de la intrarea standard.
OPERAȚII¶
-D, --database
Operează pe baza de date a pachetelor.
Această operațiune vă permite să modificați
anumite atribute ale pachetelor instalate în baza de date a
pacman. De asemenea, vă permite să verificați
coerența internă a bazelor de date. Vedeți
secțiunea OPȚIUNI PENTRU BAZA DE DATE de mai jos.
-Q, --query
Interoghează baza de date a pachetelor.
Această operație vă permite să vizualizați
pachetele instalate și fișierele acestora, precum și
meta-informații despre pachetele individuale (dependențe,
conflicte, data instalării, data construirii, dimensiune).
Această operație poate fi rulată în baza de date
locală a pachetelor sau poate fi utilizată pe fișiere
individuale de pachete. În primul caz, dacă în linia de
comandă nu se furnizează niciun nume de pachet, vor fi
interogate toate pachetele instalate. În plus, se pot aplica diverse
filtre pe lista de pachete. Consultați secțiunea OPȚIUNI
DE INTEROGARE de mai jos.
-R, --remove
Elimină pachetul (pachetele) din sistem. De
asemenea, se pot specifica grupuri pentru a fi eliminate, caz în care
fiecare pachet din acel grup va fi eliminat. Fișierele
aparținând pachetului specificat vor fi șterse, iar baza
de date va fi actualizată. Majoritatea fișierelor de configurare
vor fi salvate cu extensia .pacsave, cu excepția cazului
în care se utilizează opțiunea --nosave.
Consultați secțiunea OPȚIUNI DE ELIMINARE de mai
jos.
-S, --sync
Sincronizează pachetele. Pachetele sunt instalate
direct din depozitele de la distanță, inclusiv toate
dependențele necesare pentru a rula pachetele. De exemplu,
«pacman -S qt» va descărca și va instala
„qt” și toate pachetele de care depinde. Dacă un
nume de pachet există în mai multe depozite, depozitul poate fi
specificat în mod explicit pentru a clarifica pachetul care trebuie
instalat: «pacman -S testing/qt». De asemenea, puteți
specifica cerințele de versiune: «pacman -S
"bash>=3.2"». Ghilimelele sunt necesare, altfel shell-ul
interpretează „>” ca redirecționare
către un fișier.
În plus față de pachete, pot fi specificate
și grupuri. De exemplu, dacă „gnome” este un
grup de pachete definit, atunci «pacman -S gnome» va oferi o
solicitare care vă va permite să selectați ce pachete
să instalați dintr-o listă numerotată.
Selecția pachetelor este specificată folosind o listă
de numere de pachete separate prin spații și/sau virgule.
Pachetele secvențiale pot fi selectate prin specificarea primului
și ultimului număr de pachet separate de o cratimă (-).
Excluderea pachetelor se realizează prin prefixarea unui număr
sau a unei serii de numere cu un semn (^).
Pachetele care furnizează alte pachete sunt, de asemenea,
gestionate. De exemplu, «pacman -S foo» va căuta mai
întâi un pachet foo. Dacă foo nu este găsit, vor
fi căutate pachetele care oferă aceeași
funcționalitate ca foo. Dacă se găsește un
pachet, acesta va fi instalat. În cazul în care se
găsesc mai multe pachete care oferă foo, se va afișa o
cerere de selecție.
De asemenea, puteți utiliza «pacman -Su»
pentru a actualiza toate pachetele care sunt depășite.
Consultați secțiunea OPȚIUNI DE SINCRONIZARE de mai
jos. La actualizare, pacman efectuează o comparație a
versiunilor pentru a determina ce pachete trebuie actualizate. Acest
comportament funcționează după cum urmează:
Alfanumeric:
1.0a < 1.0b < 1.0beta < 1.0p < 1.0pre < 1.0rc < 1.0 < 1.0.a < 1.0.1
Numeric:
1 < 1.0 < 1.1 < 1.1.1 < 1.2 < 2.0 < 3.0.0
În plus, șirurile de versiuni pot avea
definită o valoare epoch care va anula orice comparație
de versiuni, cu excepția cazului în care valorile epocii sunt
egale. Acest lucru este specificat într-un format epoch:version-rel.
De exemplu, 2:1.0-1 este întotdeauna mai mare decât
1:3.6-1.
-T, --deptest
Verifică dependențele; acest lucru este
util în scripturi precum makepkg pentru a verifica pachetele
instalate. Această operație va verifica fiecare
dependență specificată și va returna o
listă de dependențe care nu sunt satisfăcute în
prezent în sistem. Această operație nu acceptă
alte opțiuni. Exemplu de utilizare: «pacman -T qt
"bash>=3.2"».
-U, --upgrade
Actualizează sau adaugă pachetul
(pachetele) în sistem și instalează dependențele
necesare din depozitele de sincronizare. Se poate specifica fie o
adresă URL, fie o rută de fișier. Acesta este un proces
de „elimină-apoi-adaugă”. Vedeți
secțiunea OPȚIUNI DE ACTUALIZARE de mai jos; de asemenea,
vedeți secțiunea GESTIONAREA FIȘIERELOR DE CONFIGURARE
pentru o explicație a modului în care pacman se
ocupă de fișierele de configurare.
-F, --files
Consultă baza de date a fișierelor.
Această operație vă permite să
căutați pachetele care dețin anumite fișiere sau
să afișați fișierele deținute de anumite
pachete. Sunt căutate numai pachetele care fac parte din bazele de date
de sincronizare. Consultați secțiunea OPȚIUNI DE
FIȘIERE de mai jos.
-V, --version
Afișează versiunea și iese.
-h, --help
Afișează sintaxa pentru operația
dată. Dacă nu a fost furnizată nici o operație,
atunci se afișează sintaxa generală.
OPȚIUNI¶
-b, --dbpath <ruta>
Specifică o locație alternativă a
bazei de date (locația implicită este /var/lib/pacman).
Aceasta nu trebuie utilizată decât dacă
știți ce faceți. NOTĂ: Dacă este
specificată, aceasta este o rută absolută, iar ruta
rădăcinii nu este preadăugată automat.
-r, --root <ruta>
Specifică o rădăcină de
instalare alternativă (implicit /). Acest lucru nu trebuie utilizat ca
o modalitate de a instala software-ul în
/usr/local în
loc de
/usr.
NOTĂ: Dacă ruta bazei de date sau a
fișierului jurnal nu sunt specificate nici în linia de
comandă, nici în
pacman.conf(5), locația lor
implicită va fi în interiorul acestei rute
rădăcină.
NOTĂ: Această
opțiune nu este potrivită pentru efectuarea de operații
pe un sistem invitat montat. A se vedea
--sysroot în loc.
-v, --verbose
Afișează rute, cum ar fi
rădăcina de instalare, fișierul de configurare, ruta
bazei de date, directoarele de stocare „cache”, etc.
--arch <arhitectura>
Specifică o arhitectură
alternativă.
--cachedir <director>
Specifică o locație alternativă
pentru locația stocării „cache” de pachete
(locația implicită este /var/cache/pacman/pkg). Pot fi
specificate mai multe directoare de stocare, iar acestea sunt încercate
în ordinea în care sunt transmise către pacman.
NOTĂ: Aceasta este o rută absolută, iar ruta
rădăcină nu este preadăugată automat.
--color <când>
Specifică când se activează
colorarea. Opțiunile valide sunt always (întotdeauna),
never (niciodată) sau auto. always
forțează activarea culorilor; never
forțează dezactivarea culorilor; și auto
activează automat culorile numai la ieșirea pe un tty
(terminal).
--config <fișier>
Specifică un fișier de configurare
alternativ.
--debug
Afișează mesajele de depanare. Atunci
când se raportează erori, se recomandă utilizarea acestei
opțiuni.
--gpgdir <director>
Specifică un director de fișiere utilizate
de GnuPG pentru a verifica semnăturile pachetelor (valoarea
implicită este /etc/pacman.d/gnupg). Acest director trebuie
să conțină două fișiere:
„pubring.gpg” și „trustdb.gpg”.
„pubring.gpg” conține cheile publice ale tuturor celor
care creează pachete. „trustdb.gpg” conține o
așa-numită bază de date de încredere, care
specifică faptul că cheile sunt autentice și de
încredere. NOTĂ: Aceasta este o rută
absolută, iar ruta rădăcină nu este
preadăugată automat.
--hookdir <director>
Specifică un director alternativ care să
conțină fișiere cârlig „hooK”
(implicit /etc/pacman.d/hooks). Pot fi specificate mai multe directoare
de cârlige, cele din directoarele ulterioare având prioritate
față de cele din directoarele anterioare. NOTĂ:
Aceasta este o rută absolută, iar ruta rădăcinii
nu este preadăugată automat.
--logfile <fișier>
Specifică un fișier de jurnal alternativ.
Aceasta este o rută absolută, indiferent de locația
directorului rădăcină a instalării.
--noconfirm
Ocolește toate mesajele de tipul
„Sunteți sigur?” Are you sure?. Nu este o idee
bună să faceți acest lucru decât dacă
doriți să rulați pacman de la un script.
--confirm
Anulează efectele unei opțiuni anterioare
--noconfirm.
--disable-download-timeout
Dezactivează valorile implicite pentru limita de
viteză redusă și expirarea timpului de așteptare
la descărcări. Utilizați această opțiune
dacă aveți probleme la descărcarea fișierelor cu
proxy și/sau poartă de acces de securitate.
--sysroot <director>
Specifică o rădăcină de
sistem alternativă. Această rută va fi
adăugată la toate celelalte directoare de configurare și
la orice server de depozit care începe cu
file://. Toate rutele
sau adresele URL transmise ca ținte nu vor fi modificate. Acest lucru
permite ca sistemele invitate montate să fie operate în mod
corespunzător.
--disable-sandbox
Dezactivează sandbox-ul implicit aplicat
procesului de descărcare a fișierelor pe sistemele Linux. Util
în cazul în care vă confruntați cu eșecuri
legate de „landlock” (fără legătură
cu exteriorul) în timpul descărcării fișierelor
atunci când rulați un nucleu Linux care nu acceptă
această caracteristică.
OPȚIUNI DE TRANZACȚIONARE (APLICABILE LA -S, -R ȘI -U)¶
-d, --nodeps
Omite verificările versiunilor de
dependență. Numele pachetelor sunt în continuare
verificate. În mod normal, pacman verifică
întotdeauna câmpurile de dependență ale unui
pachet pentru a se asigura că toate dependențele sunt instalate
și că nu există conflicte de pachete în sistem.
Specificați această opțiune de două ori pentru a
omite toate verificările de dependențe.
--assume-installed <pachet=versiune>
Adaugă un pachet virtual „pachet” cu
versiunea „versiune” la tranzacție pentru a satisface
dependențele. Acest lucru permite dezactivarea verificărilor de
dependențe specifice fără a afecta toate
verificările de dependențe. Pentru a dezactiva toate
verificările de dependențe, consultați opțiunea
--nodeps.
--dbonly
Adaugă/elimină doar intrarea din baza de
date, lăsând toate fișierele la locul lor.
--noprogressbar
Nu afișează o bară de progres atunci
când se descarcă fișiere. Acest lucru poate fi util
pentru scripturile care apelează pacman și
captează ieșirea.
--noscriptlet
Dacă există un script de instalare, nu
îl execută. Nu folosiți această opțiune
decât dacă știți ce faceți.
-p, --print
Doar afișează țintele în loc
să efectueze operația propriu-zisă (sincronizare,
eliminare sau actualizare). Utilizați --print-format pentru a
specifica modul de afișare a țintelor. Șirul de format
implicit este „%l”, care afișează adresele URL cu
-S, numele fișierelor cu -U și
numepachet-versiunepachet cu -R&.
--print-format <format>
Specifică un format de tip printf pentru a
controla ieșirea operației --print. Atributele posibile
sunt: „%a” pentru arhitectură, „%b” pentru
data-construirii, „%d” pentru descriere, „%e”
pentru bază-pachet, „%f” pentru numele fișierului,
„%g” pentru semnătura PGP codificată în
baza64, „%h” pentru suma de control sha256, „%m”
pentru suma de control md5, „%n” pentru numele pachetului,
„%p” pentru împachetator, „%v” pentru
versiunea pachetului, „%l” pentru locație,
„%r” pentru depozit, „%s” pentru dimensiune,
„%C” pentru verificarea dependențelor, „%D”
pentru dependențe, „%G” pentru grupuri,
„%H” pentru conflicte, „%L” pentru licențe,
„%M” pentru dependențele de compilare, „%O”
pentru dependențele opționale, „%P” pentru
«ce furnizează» și „%R” pentru
«înlocuiește». Implică
--print.
OPȚIUNI DE ACTUALIZARE (APLICABILE LA -S ȘI -U)¶
-w, --downloadonly
Preia toate pachetele de pe server, dar nu
instalează/actualizează nimic.
--asdeps
Instalează pachetele în mod neexplicit; cu
alte cuvinte, falsifică motivul instalării lor pentru a fi
instalate ca o dependență. Acest lucru este util pentru
makepkg și alte instrumente de construire de la sursă
care trebuie să instaleze dependențele înainte de a
construi pachetul.
--asexplicit
Instalează pachetele în mod explicit; cu
alte cuvinte, falsifică motivul instalării lor pentru a fi
instalate în mod explicit. Acest lucru este util dacă
doriți să marcați o dependență ca fiind
instalată în mod explicit, astfel încât aceasta
să nu fie eliminată de operația de eliminare
--recursive.
--ignore <pachet>
Îndrumă pacman să ignore
actualizările pachetului, chiar dacă există una
disponibilă. Mai multe pachete pot fi specificate prin separarea lor cu
o virgulă.
--ignoregroup <grup>
Îndrumă pacman să ignore
actualizările tuturor pachetelor din grup, chiar dacă
există una disponibilă. Se pot specifica mai multe grupuri,
separându-le cu o virgulă.
--needed
Nu reinstalează țintele care sunt deja
actualizate.
--overwrite <model-global>
Ocolește verificările de conflicte de
fișiere și suprascrie fișierele conflictuale. Dacă
pachetul care urmează să fie instalat conține
fișiere care sunt deja instalate și se potrivesc cu
model-global, această opțiune va face ca toate aceste
fișiere să fie suprascrise. Utilizarea --overwrite nu va
permite suprascrierea unui director cu un fișier sau instalarea de
pachete cu fișiere și directoare conflictuale. Se pot specifica
mai multe modele, separându-le cu o virgulă. Poate fi
specificată de mai multe ori. Modelele pot fi negate, astfel
încât fișierele care corespund acestora să nu fie
suprascrise, prin prefixarea lor cu un semn de exclamare. Potrivirile
ulterioare le vor anula pe cele anterioare. Semnul exclamării sau bara
oblică inversă literală din față trebuie
să fie eludate.
OPȚIUNI DE INTEROGARE (APLICABILE LA -Q)¶
-c, --changelog
Vizualizează jurnalul de modificări al unui
pachet, dacă acesta există.
-d, --deps
Restricționează sau filtrează
ieșirea la pachetele instalate ca dependențe. Această
opțiune poate fi combinată cu -t pentru a lista
adevărații orfani --- pachete care au fost instalate ca
dependențe, dar care nu mai sunt necesare pentru niciun pachet
instalat.
-e, --explicit
Restricționează sau filtrează
ieșirea la pachetele instalate în mod explicit. Această
opțiune poate fi combinată cu -t pentru a lista pachetele
instalate în mod explicit care nu sunt solicitate de niciun alt
pachet.
-g, --groups
Afișează toate pachetele care sunt membre
ale unui grup numit. Dacă nu se specifică un nume, se
afișează toate pachetele grupate.
-i, --info
Afișează informații despre un anumit
pachet&. Opțiunea -p poate fi utilizată dacă
se interoghează un fișier de pachete în loc de baza de
date locală. Dacă se trec două opțiuni
--info sau -i, se va afișa, de asemenea, lista
fișierelor de rezervă și starea lor de modificare.
-k, --check
Verifică dacă toate fișierele care
aparțin pachetului (pachetelor) dat(e) sunt prezente în sistem.
În cazul în care pachetele nu sunt specificate sau nu sunt
furnizate opțiuni de filtrare, verifică toate pachetele
instalate. Dacă se specifică această opțiune de
două ori, se va efectua o verificare mai detaliată a
fișierelor (inclusiv a permisiunilor, a dimensiunilor fișierelor
și a timpilor de modificare) pentru pachetele care conțin
fișierul mtree necesar.
-l, --list
Listează toate fișierele deținute de
un anumit pachet. Se pot specifica mai multe pachete în linia de
comandă.
-m, --foreign
Restricționează sau filtrează
ieșirea la pachetele care nu au fost găsite în baza
(bazele) de date de sincronizare. De obicei, acestea sunt pachete care au fost
descărcate manual și instalate cu --upgrade.
-n, --native
Restricționează sau filtrează
ieșirea la pachetele care se găsesc în baza (bazele) de
date de sincronizare. Acesta este filtrul invers al lui
--foreign.
-o, --owns <fișier>
Caută pachetele care dețin fișierul
(fișierele) specificat(e). Ruta poate fi relativă sau
absolută și pot fi specificate unul sau mai multe
fișiere.
-p, --file
Semnifică faptul că pachetul furnizat
în linia de comandă este un fișier și nu o intrare
în baza de date. Fișierul va fi decomprimat și interogat.
Acest lucru este util în combinație cu --info și
--list.
-q, --quiet
Afișează mai puține
informații pentru anumite operații de interogare. Acest lucru
este util atunci când ieșirea pacman este
procesată într-un script. Astfel, --search --quiet va
afișa doar numele pachetelor și nu informațiile despre
versiune, grup și descriere; --owns --quiet va afișa doar
numele pachetelor în loc de mesajele „fișierul este
deținut de pachetul”; --groups --quiet va afișa
doar numele pachetelor și va omite numele grupurilor; --list
--quiet va afișa doar fișierele și va omite numele
pachetelor; --check --quiet va afișa doar perechile de nume de
pachete și fișierele lipsă; o interogare goală
(-Qq) va afișa doar numele pachetelor în loc de nume
și versiuni.
-s, --search <exp-reg>
Caută în fiecare pachet instalat la nivel
local numele sau descrierile care se potrivesc cu exp-reg. Atunci când
sunt incluși mai mulți termeni de căutare, sunt returnate
numai pachetele cu descrieri care se potrivesc cu TOȚI acești
termeni.
-t, --unrequired
Restricționează sau filtrează
ieșirea pentru a afișa numai pachetele care nu sunt necesare sau
opțional necesare pentru orice pachet instalat în prezent.
Specificați această opțiune de două ori pentru a
include pachetele care sunt opțional, dar nu direct, solicitate de un
alt pachet.
-u, --upgrades
Restricționează sau filtrează
ieșirea pentru pachetele care nu sunt actualizate în sistemul
local. Numai versiunile pachetelor sunt folosite pentru a găsi pachete
depășite; înlocuirile nu sunt verificate aici.
Această opțiune funcționează cel mai bine
dacă baza de date de sincronizare este reactualizată cu ajutorul
-Sy.
OPȚIUNI DE ELIMINARE (APLICABILE LA -R)¶
-c, --cascade
Elimină toate pachetele țintă,
precum și toate pachetele care depind de unul sau mai multe pachete
țintă. Această operație este recursivă
și trebuie utilizată cu atenție, deoarece poate elimina
multe pachete potențial necesare.
-n, --nosave
Îi indică lui pacman să
ignore desemnările de copii de rezervă de fișiere.
În mod normal, atunci când un fișier este eliminat din
sistem, baza de date este verificată pentru a vedea dacă
fișierul trebuie redenumit cu extensia .pacsave.
-s, --recursive
Elimină fiecare țintă
specificată, inclusiv toate dependențele lor, cu condiția
ca (A) să nu fie solicitate de alte pachete; și (B) să nu
fi fost instalate în mod explicit de către utilizator.
Această operație este recursivă și este
analogă unei operații --sync inversate și
ajută la menținerea unui sistem curat, fără
orfani. Dacă doriți să omiteți condiția
(B), treceți această opțiune de două ori.
-u, --unneeded
Elimină țintele care nu sunt solicitate de
niciun alt pachet. Acest lucru este util mai ales atunci când se
elimină un grup fără a utiliza opțiunea -c,
pentru a evita întreruperea oricăror dependențe.
OPȚIUNI DE SINCRONIZARE (APLICABILE LA -S)¶
-c, --clean
Elimină din spațiul de stocare
„cache” pachetele care nu mai sunt instalate, precum și
bazele de date de sincronizare nefolosite în prezent pentru a elibera
spațiu pe disc. Atunci când
pacman descarcă
pachete, le salvează într-un director de stocare. În
plus, bazele de date sunt salvate pentru fiecare bază de date de
sincronizare pe care o descărcați și nu sunt
șterse chiar dacă sunt eliminate din fișierul de
configurare
pacman.conf(5). Utilizați o opțiune
--clean pentru a elimina numai pachetele care nu mai sunt instalate;
utilizați două pentru a elimina toate fișierele din
spațiul de stocare. În ambele cazuri, veți avea o
opțiune „da sau nu” pentru a elimina pachetele
și/sau bazele de date descărcate nefolosite.
Dacă folosiți un spațiu de stocare
„cache” partajat în rețea, consultați
opțiunea CleanMethod din pacman.conf(5).
-g, --groups
Afișează toți membrii pentru fiecare
grup de pachete specificat. Dacă nu se furnizează niciun nume de
grup, vor fi listate toate grupurile; treceți opțiunea de
două ori pentru a vizualiza toate grupurile și membrii
acestora.
-i, --info
Afișează informații despre un anumit
pachet al bazei de date de sincronizare. Dacă se trec două
opțiuni --info sau -i, se vor afișa, de asemenea,
acele pachete din toate depozitele care depind de acest pachet.
-l, --list
Listează toate pachetele din depozitele
specificate. Se pot specifica mai multe depozite în linia de
comandă.
-q, --quiet
Afișează mai puține
informații pentru anumite operații de sincronizare. Acest lucru
este util atunci când ieșirea lui pacman este
procesată într-un script. Astfel, --search va
afișa doar numele pachetelor și nu și informațiile
despre depozit, versiune, grup și descriere; --list va
afișa doar numele pachetelor și va omite bazele de date
și versiunile; --group va afișa doar numele pachetelor
și va omite numele grupurilor.
-s, --search <exp-reg>
Aceasta va căuta în fiecare pachet din
bazele de date de sincronizare numele sau descrierile care se potrivesc cu
exp-reg. Atunci când includeți mai mulți termeni de
căutare, vor fi returnate numai pachetele cu descrieri care corespund
TUTUROR acestor termeni.
-u, --sysupgrade
Actualizează toate pachetele care sunt
învechite. Fiecare pachet instalat în prezent va fi examinat
și actualizat dacă există un pachet mai nou. Va fi
prezentat un raport cu toate pachetele care trebuie actualizate, iar
operația nu va continua fără confirmarea utilizatorului.
Dependențele sunt rezolvate automat la acest nivel și vor fi
instalate/actualizate dacă este necesar.
Pasați această opțiune de două ori
pentru a activa retrogradarea pachetelor; în acest caz, pacman
va selecta pachetele de sincronizare ale căror versiuni nu se
potrivesc cu versiunile locale. Acest lucru poate fi util atunci când
utilizatorul trece de la un depozit de testare la unul stabil.
Țintele suplimentare pot fi, de asemenea, specificate
manual, astfel încât -Su foo va face o actualizare a
sistemului și va instala/actualiza pachetul „foo”
în aceeași operație.
-y, --refresh
Descarcă o copie nouă a bazelor de date ale
pachetului principal
(repo.db) de pe serverul (serverele) definit(e)
în
pacman.conf(5). Acest lucru ar trebui să fie utilizat
de obicei de fiecare dată când utilizați
--sysupgrade sau
-u. Pasarea a două opțiuni
--refresh sau
-y va forța o reîmprospătare
a tuturor bazelor de date de pachete, chiar dacă acestea par a fi
actualizate.
OPȚIUNI PENTRU BAZA DE DATE (APLICABILE LA -D)¶
--asdeps <pachet>
Marchează un pachet ca fiind instalat în
mod neexplicit; cu alte cuvinte, stabilește motivul instalării
sale pentru a fi instalat ca dependență.
--asexplicit <pachet>
Marchează un pachet ca fiind instalat în
mod explicit; cu alte cuvinte, stabilește motivul instalării
sale ca fiind instalat în mod explicit. Acest lucru este util în
cazul în care doriți să păstrați un pachet
instalat chiar dacă a fost instalat inițial ca
dependență de un alt pachet.
-k, --check
Verifică dacă baza de date a pachetelor
locale este consistentă la nivel intern. Aceasta va verifica
dacă toate fișierele necesare sunt prezente și
dacă pachetele instalate au dependențele necesare, dacă
nu sunt în conflict și dacă mai multe pachete nu
dețin același fișier. Dacă se specifică
această opțiune de două ori, se va efectua o verificare a
bazelor de date de sincronizare pentru a se asigura că toate
dependențele specificate sunt disponibile.
-q, --quiet
Suprimă mesajele la finalizarea cu succes a
operațiilor bazei de date.
OPȚIUNI DE FIȘIERE (APLICABILE LA -F)¶
-y, --refresh
Descarcă noile baze de date de fișiere de
pachete (repo.files) de pe server. Utilizați de două ori
pentru a forța o reîmprospătare chiar dacă bazele
de date sunt actualizate.
-l, --list
Listează fișierele deținute de
pachetul interogat.
-x, --regex
Interpretează fiecare interogare ca o expresie
regulată.
-q, --quiet
Afișează mai puține
informații pentru anumite operații cu fișiere. Acest
lucru este util atunci când ieșirea lui pacman este
procesată într-un script, totuși, este posibil să
doriți să folosiți --machinereadable în
loc.
--machinereadable
Afișează fiecare potrivire într-un
format de ieșire care poate fi citit automat. Formatul este
depozit\0nume-pachet\0versiune-pachet\0ruta\n cu \0 fiind
caracterul NULL și \n un salt de linie.
GESTIONAREA FIȘIERELOR DE CONFIGURARE¶
pacman utilizează aceeași logică ca
și rpm pentru a determina acțiunea asupra
fișierelor care sunt desemnate pentru a fi salvate. În timpul
unei actualizări, pentru fiecare fișier de rezervă sunt
utilizate trei sume de control MD5 pentru a determina acțiunea
necesară: una pentru fișierul original instalat, una pentru
noul fișier care urmează să fie instalat și una
pentru fișierul existent efectiv în sistemul de
fișiere. După compararea acestor trei sume de control, pot
rezulta următoarele scenarii:
original=X, current=X, new=X
Toate cele trei fișiere sunt identice, astfel
încât suprascrierile nu reprezintă o problemă.
Instalează noul fișier.
original=X, current=X, new=Y
Fișierul actual este același cu cel
original, dar cel nou diferă. Deoarece utilizatorul nu a modificat
niciodată fișierul, iar cel nou poate conține
îmbunătățiri sau corecturi de erori,
instalează noul fișier.
original=X, current=Y, new=X
Ambele versiuni ale pachetului conțin exact
același fișier, dar cel de pe sistemul de fișiere a fost
modificat. Lasă fișierul actual la locul lui.
original=X, current=Y, new=Y
Noul fișier este identic cu fișierul
curent. Instalează noul fișier.
original=X, current=Y, new=Z
Toate cele trei fișiere sunt diferite, deci
instalează noul fișier cu extensia .pacnew și
avertizează utilizatorul. Utilizatorul trebuie apoi să fuzioneze
manual toate modificările necesare în fișierul
original.
original=NULL, current=Y, new=Z
Pachetul nu a fost instalat anterior, iar fișierul
există deja în sistemul de fișiere. Instalează
noul fișier cu extensia .pacnew și avertizează
utilizatorul. Utilizatorul trebuie apoi să fuzioneze manual toate
modificările necesare în fișierul original.
EXEMPLE¶
pacman -Ss ne.hack
Caută exp-reg „ne.hack” în
baza de date a pachetelor.
pacman -S gpm
Descarcă și instalează
„gpm”, inclusiv dependențele.
pacman -U /home/user/ceofhack-0.6-1-x86_64.pkg.tar.gz
Instalează pachetul „ceofhack-0.6-1”
dintr-un fișier local.
pacman -Syu
Actualizează lista de pachete și
actualizează toate pachetele după aceea.
pacman -Syu gpm
Actualizează lista de pachete, actualizează
toate pachetele și apoi instalează „gpm”,
dacă nu a fost deja instalat.
CONFIGURARE¶
Consultați pacman.conf(5) pentru mai multe detalii
despre configurarea pacman folosind fișierul
pacman.conf.
AUTORI¶
Responsabilii actuali:
•Allan McRae <allan@archlinux.org>
•Andrew Gregory
<andrew.gregory.8@gmail.com>
•Morgan Adamiec
<morganamilo@archlinux.org>
Contribuitori importanți din trecut:
•Judd Vinet <jvinet@zeroflux.org>
•Aurelien Foret
<aurelien@archlinux.org>
•Aaron Griffin <aaron@archlinux.org>
•Dan McGee <dan@archlinux.org>
•Xavier Chantry <shiningxc@gmail.com>
•Nagy Gabor <ngaba@bibl.u-szeged.hu>
•Dave Reisner <dreisner@archlinux.org>
•Eli Schwartz
<eschwartz@archlinux.org>
Pentru contribuitori suplimentari, folosiți «git
shortlog -s» în depozitul .git pacman.
TRADUCERE¶
Traducerea în limba română a acestui manual a
fost făcută de Remus-Gabriel Chelu
<remusgabriel.chelu@disroot.org>
Această traducere este documentație gratuită;
citiți
Licența
publică generală GNU Versiunea 3 sau o versiune
ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor.
NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.
Dacă găsiți erori în traducerea
acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail
la
translation-team-ro@lists.sourceforge.net.
